Protejarea naturii și a ecosistemelor reprezintă una dintre cele mai importante responsabilități ale societății moderne. Biodiversitatea asigură resurse esențiale pentru viață – apă, hrană, medicamente, energie și materii prime – iar conservarea acesteia este indispensabilă pentru sănătatea populației, dezvoltarea economică și menținerea echilibrului natural.

În acest context, România face un pas important prin adoptarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document care stabilește direcțiile de acțiune pentru protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a patrimoniului natural.

Strategia a fost aprobată de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, reprezentând unul dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit ministrului Mediului, adoptarea acesteia permite României accesarea unor fonduri europene de peste 972 milioane de euro, destinate investițiilor în protejarea mediului și dezvoltarea durabilă a comunităților.

Parcursul legislativ al proiectului a fost unul greoi. După ce Senatul a adoptat inițial proiectul de lege, Camera Deputaților a aprobat documentul cu o serie de amendamente suplimentare. Ca urmare a modificărilor operate de deputați, proiectul s-a întors la Senat pentru o nouă dezbatere, fiind necesară verificarea respectării principiului bicameralismului.

Ministrul Mediului, însă, a criticat în termeni duri amendamentele susținând că acestea modifică obiective asumate de România prin PNRR și în relația cu Comisia Europeană. A avertizat, totodată, că țara noastră riscă să piardă finanțarea de aproximativ 972,4 milioane de euro, dacă modificările vor fi considerate incompatibile cu jalonul asumat.

Diana Buzoianu a respins și argumentul potrivit căruia Strategia ar bloca investiții, inclusiv hidrocentralele, explicând că documentul este unul strategic și că proiectele care au deja acorduri de mediu nu și-ar modifica statutul în urma adoptării Strategiei.

În declarațiile sale publice, Diana Buzoianu nu a contestat necesitatea Strategiei în sine, ci a susținut că amendamentele adoptate de PSD și AUR ar putea afecta conformitatea documentului cu obligațiile asumate de România prin PNRR și cu Strategia europeană privind biodiversitatea.

Un cadru unitar pentru protejarea biodiversității

Strategia stabilește, pentru perioada 2026–2030, un set de 11 obiective naționale, construite în jurul unor direcții esențiale: conservarea și restaurarea ecosistemelor; reducerea riscului de dispariție a speciilor; utilizarea responsabilă a resurselor naturale; consolidarea capacității instituționale, științifice și financiare.

Documentul este completat de Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității, care transpune obiectivele strategice în măsuri concrete, cu termene, instituții responsabile, surse de finanțare și indicatori de performanță.

Printre principalele măsuri prevăzute se numără restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor, consolidarea managementului ariilor naturale protejate, refacerea conectivității ecologice și combaterea speciilor alogene invazive, se arata pe pagina de Facebook a MMAP.

Strategia urmărește, totodată, integrarea obiectivelor privind biodiversitatea în politicile din agricultură, silvicultură, energie, transporturi și infrastructură, astfel încât dezvoltarea economică să fie compatibilă cu protejarea patrimoniului natural, potrivit inițiatorilor.

România, un patrimoniu natural unic în Uniunea Europeană

România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte, așa cum sunt definite în cadrul rețelei europene Natura 2000, ceea ce conferă țării un patrimoniu natural deosebit. Acestea sunt:

Regiunea alpină – cuprinde zonele montane înalte din Carpați, caracterizate prin păduri de conifere, pajiști alpine și o biodiversitate bogată. Aici trăiesc specii precum capra neagră, ursul brun, râsul și cocoșul de munte.

Regiunea continentală – este cea mai extinsă din România și acoperă dealurile, podișurile și o mare parte din câmpii. Include păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole, fiind habitat pentru numeroase specii de mamifere, păsări și plante.

Regiunea panonică – se regăsește în vestul țării, în special în Câmpia de Vest și în zonele de frontieră cu Ungaria. Este caracterizată de pajiști stepice, mlaștini și habitate specifice Câmpiei Panonice.

Regiunea stepică – ocupă sud-estul României, în special Dobrogea și estul Câmpiei Române. Este dominată de vegetație de stepă, cu specii adaptate la climă aridă și temperaturi ridicate.

Regiunea pontică – este specifică litoralului Mării Negre și Deltei Dunării. Include ecosisteme costiere, lagune, dune de nisip și zone umede, fiind una dintre cele mai valoroase regiuni pentru păsările migratoare și fauna acvatică.

Această diversitate biogeografică explică bogăția patrimoniului natural al României și reprezintă unul dintre principalele argumente pentru conservarea biodiversității.

Noua strategie aliniază politicile naționale la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal, fiind elaborată prin consultarea autorităților publice, a instituțiilor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale și experților din domeniu.

De ce este importantă biodiversitatea

Importanța biodiversității este reflectată și de rolul său esențial în viața de zi cu zi. Puțini știu că, de exemplu, aproximativ 20% din proteinele animale consumate la nivel mondial provin din pește; peste 80% din alimentația umană are la bază plante iar în numeroase comunități rurale, plantele medicinale reprezintă încă principala sursă de tratament.

În același timp, degradarea ecosistemelor și presiunea exercitată de activitățile umane accelerează dispariția speciilor și pierderea unor resurse naturale esențiale pentru generațiile viitoare.

Educația, responsabilitatea și implicarea fiecăruia rămân elemente-cheie pentru protejarea biodiversității. Conservarea naturii nu înseamnă doar protejarea mediului, ci și o investiție în sănătatea, securitatea alimentară și calitatea vieții generațiilor prezente și viitoare. Iar România nu trebuie să facă excepție în a conserva bidiversitatea cu care a fost înzestrată din belșug! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)