De ani buni, specialiștii avertizează în privința efectelor pe care schimbarile climatice le au asupra planetei, a omenirii în general. „Vedem cu toții că schimbările climatice nu mai sunt o proiecţie de viitor, sunt chiar aici, în prezent, şi trebuie să gândim foarte clar și rapid cum ne adaptăm”, a pus punctul pe “i” Diana Buzoianu, ministrul Mediului, la Sesiunea Științifică Anuală a Administrației Naționale de Meteorologie, citată de pagina de Facebook a institutției.
„Anul 2025 a fost un an foarte complicat din perspectiva fenomenelor extreme cu care ne-am confruntat în această vară și au pus viaţa oamenilor în pericol. Eu cred, totodată, că trebuie să aducem din ce în ce mai multă obiectivitate şi din ce în ce mai multe date în politicile publice gândite pentru următorii ani. Munca pe care specialiştii de la ANM o fac zi de zi în activitatea lor, de avertizare, de colectare de date, ne-a permis şi nouă să avem intervenţii mai rapide, să putem să ne adaptăm mai bine în anumite zone vulnerabile”, a adăugat oficialul.
Omul, prin acțiunile lui de ansamblu, influențează direct toate aceste schimbări climatice, iar poluarea este factorul esențial în această ecuație, cu multe necunoscute, a unui biosistem afectat și alterat. Cantități enorme de gaze cu efect de ser, adăugate celor care apar în mod natural în atmosferă, sunt responsabile de acest dezastru!
Aceste emisii suplimentare de gaze cu efect de seră provin în principal din arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, precum și din alte activități umane precum tăierea pădurilor tropicale, agricultura, creșterea animalelor și producția de substanțe chimice. Dioxidul de carbon este gazul cu efect de seră produs cel mai frecvent de activitățile umane. Aceste gaze suplimentare amplifică „efectul de seră” asupra atmosferei planetei noastre, determinând creșterea temperaturii Pământului într-un ritm extraordinar și generând schimbări climatice majore, atrag atenția experții europeni, citați de climate-pact.europa.eu/.
România nu face, din păcate, excepție de la acest “trend”, dar puțini știu că, pe hârtie, lucrurile sunt sub control. Țara noastră dispune de o Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030. Acest document a fost conceput să îmbunătățească capacitatea de adaptare a sistemelor socio-economice și ecologice ale României, cu scopul de a reduce impactul schimbărilor climatice asupra populației și mediului.
“Strategia oferă un cadru coerent și durabil pentru ca societatea și economia națională să se adapteze dinamic la provocările climatice, asigurând o dezvoltare sustenabilă și protecția cetățenilor. Unul dintre principalele beneficii ale acestei strategii este protejarea cetățenilor și a comunităților vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi: seceta, inundațiile sau fenomenele meteorologice extreme. SNASC promovează soluții bazate pe natură și adaptarea ecosistemică, subliniind importanța conservării biodiversității și a serviciilor ecosistemice pentru o dezvoltare durabilă”, potrivit site-ului oficial al Guvernului României.
Strategia acoperă multiple sectoare cheie, inclusiv resursele de apă, pădurile, sănătatea publică, educația, energia și transporturile, oferind direcții clare de acțiune și măsuri specifice pentru fiecare domeniu. “Aceste măsuri vor fi monitorizate și evaluate periodic, asigurând o implementare eficientă și adaptată contextului național”, precizează aceeași sursă.
Meteorologii vin, la rândul lor, cu vești bune. „Administratia Nationala de Meteorologie va deveni hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice pentru Europa, având deja finalizat Centrul European de Agrometeorologie. Vom pregăti astfel viitorii specialiști din agrometeorologie și agricultură, pentru că tinerii trebuie să preia ștafeta, dar trebuie să învețe și de la seniori, pentru că ANM are foarte mulți ani de tradiție și experiență, din 1884 până în prezent, astfel încât astăzi, putem să spunem că ne aflăm în prima linie la nivel internațional”, a menționat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, în cadrul Sesiunii Științifice Anuală a Administrației Naționale de Meteorologie.
Ce ne rezervă viitorul, rămâne de vâzut…, în condițiile în care și inteligența artificială câștigă tot mai mult teren, dar cu cât fiecare cetățean al planetei este mai responsabil cu mediul, cu atât predicțiile apocaliptice tind să se îndepărteze.
P\nă una-alta, consecințele schimbărilor climatice la nivel global sunt cutremuratoare și afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice și precipitațiile extreme sunt tot mai frecvente, în timp ce alte zone se confruntă cu valuri de căldură și secetă extremă, potrivit https://climate.ec.europa.eu.
Așadar, trebuie să acționăm acum, pentru ca mâine să existe și să nu fie mai rău! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)