S-a tăiat ca-n codru, la propriu, după Revoluție și prea puține persoane responsabile au fost trase la răspundere. “Plămânul” țării a fost grav afectat și se chinuie să rămână în viață într-o societate în care normele legale fie sunt încălcate cu bună știință, fie sunt interpretabile și discutabile iar noi toți avem de suferit.
De la poluarea care face ravagii fără complementaritatea pădurilor, la resursele duse pe apa sâmbetei într-un sistem – Romsilva, care a fost mult timp o “dolce vita” pentru cei de la vărful instituției, totul a culminat cu o administrare catastrofală a fondului forestier, mai exact la un “măcel” al pădurilor.
Tăierile ilegale reprezintă o problemă majoră și continuă în România, cu consecințe economice, sociale și de mediu semnificative. Datele din Inventarul Forestier Național arată că volumul real de lemn tăiat depășește cu mult cifrele oficiale, o diferență care provine din activități ilicite.
În aceste condiții, previzibil, Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României, invocând eșecul sistemic și continuu al autorităților de a proteja pădurile, în special cele din rețeaua Natura 2000.
Consecințele tăierilor ilegale sunt dezastruoase. Specialiștii arată că aceste infracțiuni au dus la distrugerea habitatelor naturale din Munții Carpați, la eroziunea solului și, implicit, a crescut riscul de inundații, dar și la pierderea biodiversității (specii precum ursul brun și râsul).
Pe plan economic, statul a pierdut venituri considerabile, iar companiile care respectă legea au fost dezavantajate de concurența neloială.
La nivel social, comunitățile locale care depind de resursele forestiere au fost grav afectate, corelat cu violența împotriva activiștilor de mediu și a personalului silvic care a dus la amenințări și chiar crime.
Măsurile luate au fost firave și fără prea mari sorți de izbândă, deși lucrurile par că s-au mișcat cât de cât în direcția corectă, în ultima perioadă.
Poliția Română și Garda Forestieră Națională sunt autoritățile responsabile cu prevenirea și combaterea acestor fapte, iar Codul Silvic actualizat include sancțiuni pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori. Există, de asemenea, propuneri legislative pentru pedepse mai aspre, inclusiv închisoarea, pentru tăierile ilegale din spațiile verzi urbane.
Dar, poate, cel mai mare câștig din ultimii ani este cel tehnologic din domeniu. A fost dezvoltat sistemul SUMAL 2.0 (Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase), deși organizațiile neguvernamentale precum Greenpeace și WWF România semnalează probleme legate de accesibilitatea publică a datelor din aplicație. Aceasta a fost, însă, actualizată și corectată, dar este în continuare perfectibilă.
Diana Buzoianu: Reforma Romsilva e o promisiune făcută public și livrată după luni de muncă
„Trecem de la un model administrativ fragmentat, fără criterii de performanță, la unul regional, mai coerent și mai eficient. Reducem structurile birocratice și ne asigurăm că cine nu livrează rezultate nu va mai fi în funcție ani de zile. Reforma pune accent pe rezultate, pe utilizarea corectă a resurselor publice și pe evaluarea obiectivă a performanței. Pădurile României au nevoie de o Romsilva reformată”, a precizat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Hotărârea privind reorganizarea Romsilva, adoptată recent de Executiv, stabilește un nou cadru de organizare teritorială și funcțională, cu obiectivul de a eficientiza administrarea pădurilor proprietate publică a statului și de a consolida responsabilitatea managerială, se arată pe pagina MMAP.
Prin această reformă, Guvernul creează cadrul pentru o structură administrativă mai suplă, mai responsabilă și mai performantă, susțin autorii actului normativ, care adaugă că – astfel – se separă clar atribuțiile, se consolidează disciplina financiară și crește eficiența economică în administrarea durabilă a fondului forestier al României.
Ochiul critic al tuturor acestor acțiuni rămâne publicul care poate juca un rol activ și constructiv. Aflați cum să identificați o tăiere ilegală și cum să faceți o sesizare pe platforme dedicate, cum ar fi inițiativa “Salvez Pădurea by Greenpeace”. Salvând pădurea, salvați “aurul verde” al țării și propagați sănătatea mediului și a compatrioților. Pădurea înseamnă oxigen, înseamnă viață! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)