Poluarea continuă să atingă cote alarmante în România, mai ales în Capitală. În București dar și în alte aglomerări urbane, poluarea e peste limită în trei sferturi dintre zilele anului. De altfel, estul și sud-estul Europei, inclusiv țara noastră, au cele mai multe zile în care cantitățile înregistrate depășesc pragul maxim stabilit de OMS.

Nivelul poluării a scăzut în Europa în ultimii 20 de ani, inclusiv în Bucureşti, dar, cu toate astea rămâne îngrijorător. 98% dintre europenii monitorizaţi trăiesc în zone în care nivelul de particule de praf PM 2.5 este peste limitele stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit unui articol publicat în prestigioasa revistă Nature care citează un studiu realizat de un institut de medicina din Spania. 80% dintre cetățenii de pe Bărânul Continent locuiesc în zone unde nivelurile de PM10 sunt peste limitele impuse și 86% în zone unde nivelurile sunt peste limite pentru dioxid de azot.

Pe plan mondial, în Asia de Sud, 29 dintre cele mai poluate 30 de oraşe se află în India, Pakistan și Bangladesh. Begusarai, un oraş cu o jumătate de milion de locuitori din nordul Indiei, statul Bihar, a fost anul trecut cel mai poluat oraş din lume, cu o concentraţie medie anuală de PM2,5 de 23 de ori mai mare decât recomandările OMS, relevă raportul IQAir. Este urmat de oraşele indiene Guwahati, Assam, Delhi şi Mullanpur și Punjab.

De altfel, în India, 1,3 miliarde de oameni, adică 96% din populaţie, trăiesc cu o calitate a aerului de şapte ori mai mare decât cea recomandată de OMS. La polul opus sunt doar 10 ţări şi teritorii din lume care au avut o calitate a aerului “sănătoasă”: Finlanda, Estonia, Puerto Rico, Australia, Noua Zeelandă, Bermuda, Grenada, Islanda, Mauritius şi Polinezia Franceză.

Așadar, deși nivelul mediu de poluare este mai scăzut față de anul 2022, Bucureștiul nu stă nici în momentul de față deloc bine la acest capitol. În jurul școlilor și spitalelor, de exemplu, poluarea zilnică este de 6-7 ori mai mare decât valoarea maxim admisă, arată raportul despre calitatea aerului din Capitală pentru anul 2023, realizat de Ecopolis, asociația care a înființat www.aerlive.ro, platforma independentă de monitorizare a calității aerului.

Numeroase semnale de alarmă de la specialiști

Medicii de specialitate au tras în repetate rânduri semnale de alarmă! Cu cât particulele sunt mai mici, cu atât acestea pătrund mai ușor în plămâni. De exemplu, o mască chirurgicală poate opri, în medie, particulele de la 3 microni în sus. Atunci când sunt inhalate, PM2,5 pătrund adânc în ţesutul pulmonar, unde pot intra în fluxul sanguin. Aceste particule provin din surse precum arderea combustibililor fosili, furtunile de praf şi incendiile de vegetaţie şi au fost asociate cu astmul, bolile cardiace şi pulmonare, cancerul şi alte boli respiratorii, precum şi cu deficienţe cognitive la copii.

SOS-utile lansate de specialiști au ajuns în cele din urmă la urechile oficialilor din Primăria Generală a Municipiului București care au pregătit o campanie de comunicare şi conştientizare în domeniul calităţii aerului în Capitală. Vor fi difuzate informații privind influența negativă a poluanților asupra sănătății umane. Acțiunea va pune accentul pe poluarea generată de traficul auto, ca sursă principală în capitala țării, prin emisiile de poluanți și a gazelor cu efect de seră.

De asemenea, la sfârșitul anului 2022, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro au lansat campania de informare „AerCurat pentru Bucureşti”, pentru a analiza efectele poluanţilor atmosferici asupra afecţiunilor respiratorii, oncologice, pediatrice, cardiologice şi dermatologice.

Recent, o asociație pentru părinți a lansat o campanie de educare și informare ce se desfășoară în școli, dar și online: “Nu staționați cu motorul pornit lângă un loc de joacă, lângă o grădiniță sau lângă o școală”. Îndemnul încearcă să convingă tot mai mulți șoferi să se alăture inițiativei lor.

Pe lângă faptul că Bucureștiul este un oraș sufocat de trafic, are și cea mai mică suprafață de spații verzi pe cap de locuitor, de doar 7,1 metri pătrați de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, relevă un studiu al Comisiei Europene din 2021.

Cifrele Organizației Mondiale a Sănătății vorbesc de la sine despre impactul devastator al poluării asupra populației. În fiecare an, 7 milioane de oameni mor din această cauză, dintre care peste 400.000 numai în Europa. Mai mult de jumătate dintre aceste decese ar putea fi prevenite, dacă aerul ar fi mai curat, în limitele prevăzute de OMS.

România ocupă locul 45 în lume și poziția a 8-a la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, conform statisticilor oficiale. 15.000 de concetățeni pierd lupta pentru viață din cauza aerului “otrăvit”. În Bucureşti, aproximativ 3.500 de oameni mor anual ca urmare a expunerii pe termen lung la PM2,5. De asemenea, 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluşi sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10.

(Biroul de Presă al Eco Sud SA)