”Be part of the Plan” (Fii parte din Plan) este deviza sub care se desfășoară, în acest an, toate acțiunile legate de Ziua Internațională a Biodiversității. Din anul 2000, pe data de 22 mai, celebrăm Ziua Internațională a Biodiversității, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Ziua Internațională a Biodiversității a fost proclamată pentru a spori înțelegerea și conștientizarea problemelor legate de biodiversitate și pentru o utilizare rațională a resurselor.

Biodiversitatea este constituită din organisme vii dintr-o singură specie, din specii diferite și din ecosisteme. Acesta este un sistem foarte bogat și delicat de care depinde echilibrul dinamic al biosferei și care e capabil să guverneze ciclurile biogeochemice și să stabilizeze climatul. Potrivit uiltimelor raportări realizate de specialiștii din domeniu, numărul speciilor raportate este de aproximativ 1,75 milioane, în timp ce valoarea celor estimate variază de la 3,63 la peste 111 milioane. O varietate incredibilă de organisme, iar această moștenire naturală a Pământului este ameninţată și pusă la încercare, prin schimbările climatice, pierderea habitatelor datorate defrișărilor și consumului nesustenabil.

Pe plan mondial, un grup de cercetători coordonat de World Wide Fund for Nature (Fundația Mondială a Naturii) a identificat cele 238 de zone ale planetei în care protecţia este cea mai urgentă și le-a numit Global 200.

Aceste zone numite „ecoregiuni” sunt împărţite în 142 terestre, 53 de apă dulce și 43 marine și conţin 90% din biodiversitatea lumii. Aici specialiștii au ales să-și concentreze eforturile. Practic, vorbim despre sute de proiecte de conservare pentru protecţia și dezvoltarea durabilă a habitatelor și speciilor, care implică populaţia locală, parteneri și cele mai bune cunoștinţe știinţifice disponibile.

UNESCO încurajează identificarea, protejarea și conservarea moștenirii culturale și naturale din întreaga lume considerată a fi de o valoare deosebită pentru umanitate. Acest lucru este concretizat într-un tratat internațional numit Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural, adoptat de UNESCO în 1972.

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 2 obiective naturale: Delta Dunării și Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei – proprietate transfrontalieră în 12 țări, potrivit unesco.ro!

Când diversitatea biologică se confruntă cu o problemă, omenirea este vizată deopotrivă. Resursele de diversitate biologică sunt pilonii pe care se construiesc civilizaţii, afirmă cu temei oamenii de știință. Peştii furnizează 20 la sută din proteinele animale pentru aproximativ 3 miliarde de oameni. Peste 80% din dieta umană este asigurată de plante. Un procent de până la 80% dintre oamenii care trăiesc în zonele rurale din ţările în curs de dezvoltare folosesc medicamente tradiţionale din plante pentru asistenţa medicală de bază, indică site-ul https://www.un.org/. Pierderea biodiversităţii ameninţă tot, inclusiv sănătatea oamenilor. S-a dovedit că pierderea biodiversităţii ar putea duce la extinderea zoonozelor – boli transmise de la animale la oameni – în timp ce, pe de altă parte, dacă păstrăm biodiversitatea intactă, aceasta ne oferă instrumente excelente pentru a lupta împotriva pandemiilor precum cele provocate de coronavirusuri.

Eforturile pentru o biodiversitate durabilă sunt reprezentate şi prin marcarea, în perioada 2021-2030, a Deceniului ONU pentru Ştiinţa Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă şi a Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor.

Marcarea Zilei internaţionale a diversităţii biologice la data de 22 mai a fost stabilită prin Rezoluţia din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, din 22 mai 1992, a fost adoptat textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o doi ani mai târziu. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale.

De asemenea, în 2020, a fost adoptat un cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 – “Living in harmony with nature” (Trâind în armonie cu natura), se arată pe site-ul https://www.cbd.int.

Biodiversitatea poate fi, așadar, apărată și susţinută de fiecare dintre noi prin acțiuni responsabile și prietenoase cu mediul!

(Biroul de Presă al Eco Sud SA)