<<Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”>>. O frumoasă descriere (https://muzeul-satului.ro/despre-noi/istoric-muzeul-satului) pentru un obiectiv turistic extrem de important și captivant al Capitalei zilelor noastre.
Numai că ideea unui muzeu în aer liber în România, înfiripată încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, grație a doi eminenți oameni de cultură – Alexandru Odobescu și savantul Alexandru Ţzigara Samurcaş, și concretizată, între anii 1936 și 1940, de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietorul Şcolii Sociologice din Bucureşti, pare să ia acum iz de mahala…
Muzeul ajuns în Top 10 atracţii turistice la nivel mondial, grație recenzilor de pe Tripadvisor lăsate de turiștii impresionați de primirea călduroasă din timpul tururilor ghidate la fiecare gospodărie care reda viaţa ţăranului român de odinioară, este pus în umbră de mirosuri care nu au nimic de-a face cu cel al satelor noastre tradiționale.
Este o nouă provocare pentru un obiectiv cultural național care “a trecut prin foc și pară”. Asta dacă e să amintim de incendiile din 5 septembrie 1997 (sectorul Transilvania) şi 20 februarie 2002 (sectorul Moldova şi Dobrogea), care au afectat o serie de monumente şi obiecte de inventar aferente.
Muzeul este năvălit de mirosuri “conlocuitoare”! Autoritățile iau primele măsuri, efectele sunt așteptate…
De ceva vreme, mirosul în zona Muzeului Satului din Bucureşti este greu de suportat din cauza calitatății apei de pe un braţ izolat al lacului Herăstrău. Presa a semnalat acest aspect, iar comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au confirmat prezenţa unei mase verzi-albăstrii pe suprafaţa apei şi un miros neplăcut.
În urma verificărilor şi a discuţiilor cu reprezentanţii societăţii ce gestionează luciul de apă din zona respectivă, au fost dispuse măsuri cu caracter imediat: decolmatarea vegetaţie din zona braţului de apă, curăţarea grilajelor tehnologice și deschiderea stăvilarului ce desparte lacul Băneasa, aflat în amonte, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu.
Tot ca măsură imediată, comisarii Gărzii de Mediu Bucureşti au luat legătura cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române pentru a crea o legătură cu întreaga salba de lacuri aflate în amonte, astfel încât să se faciliteze curenţi prin care să se primească apa în acest canal izolat al lacului Herăstrău.
Pe tot parcursul lucrărilor, specialiștii monitorizează situația pentru a se pune capăt cât mai repede inconvenientului olfactiv! Pentru că, în arealul unui astfel de muzeu, ar trebui să simțim, nu-i așa?! – măcar cu gândul amintirilor, aerul proaspăt de fân cosit, al teilor în floare sau al fructelor date în pârgă și al unei veșnicii care nu contenește să se nască la sat…!
Farmecul muzeului, cu peste 385 de monumente și peste 70.000 de obiecte în colecțiile de patrimoniu expuse pe o suprafață în aer liber de 14 ha, trebuie redescoperit mereu și mereu pentru că încărcătură culturală și istorică este nepereche! Este, în fond, farmecul autenticității românești și al identității noastre de netăgăduit, care atrage anual nu mai puțin de 900.000 de vizitatori!
(Biroul de Presă al Eco Sud SA)