Potențialul Dunării și al deltei aferente este cunoscut de secole de cei cărora fluvial le dă întâlnire, de la izvoare pănă la vărsare. Românii, din păcate, l-au valorificat și protejat extrem de puțin, din varii motive, mai ales cele financiare. Inițiative au fost destule – mai ales după Revoluție, dar concretizarea lor vine, iată, la decenii distanță, odată cu implementarea recentă a proiectului Danubius-Ro.
”Lansarea acestui proiect reprezintă un pas major în eforturile noastre de a proteja și valorifica resursele naturale din ecosistemul unic al Dunării și al Deltei Dunării, contribuind la progresul științei la nivel european și global. Danubius-Ro nu este doar un proiect științific, este un angajament pentru generațiile viitoare. Prin cercetările inovatoare și colaborările internaționale, putem înțelege mai bine provocările complexe pe care le întâmpinăm – de la schimbările climatice la pierderea biodiversității, la gestionarea resurselor de apă și prevenirea dezastrelor ecologice”, a precizat Avram Alexandru, secretarul general în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prezent la evenimentul de lansare a proiectului, potrivit paginii de Facebook a MMAP.
Acest proiect pune România în centrul unui hub internațional de cercetare integrat și contribuie nu doar la conservarea și dezvoltarea durabilă a unuia dintre cele mai importante sisteme fluviu-deltă din lume, ci și la consolidarea poziției noastre ca lider în cercetarea mediului, mai spun specialiștii din domeniu.
Danubius-Ro a fost declarat de Guvernul României, încă din 2014, „proiect strategic de importanţă naţională” şi va cuprinde în final Hub-ul, un centru de date şi Supersite-ul Delta Dunării.
Hub-ul va fi construit la Murighiol şi va găzdui laboratoare de cercetare în domeniile Ştiinţele Vieţii şi Ştiinţele Pământului. Supersite-ul Delta Dunării va fi compus din şase staţii de cercetare în teren care administrează un număr de 52 de puncte de observaţie, distribuite în Delta Dunării şi în zona costieră a Mării Negre aflată sub influenţa Dunării, potrivit sursei citate.
Cu un buget de 130 milioane de euro, Danubius-Ro se adresează întregii comunități internaționale de cercetare și va aduce beneficii multiple cercetării românești și mediului socio-economic din țara noastră. Reprezintă, totodată, o oportunitate extraodinară prin care se va putea asigura conservarea biodiversității care este esențială pentru menținerea sănătății și a echilibrului ecosistemelor, pentru o calitate mai bună a vieții pentru generațiile viitoare și pentru asigurarea dezvoltării durabile a regiunii, informează www.facebook.com/Mediu.Romania.
Specialiști din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, alături de cei de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, Institutul de Geodinamică “Sabba S.Ştefănescu” al Academiei Române, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării”, în parteneriat cu cele 10 IMM-uri de profil – vor coopera în vederea dezvoltării de soluții economice inovative viabile în domeniul prioritar al cercetării efectelor schimbărilor globale asupra sistemelor râu mare, cu accent pe zonele de tranziție.
“Să transformăm Danubius-Ro într-un model de excelență științifică și de responsabilitate față de natură! Împreună putem demonstra că progresul economic și protecția mediului pot coexista armonios”, titrează încrezători experții! Acum, să lăsăm faptele să vorbească iar bilanțul anual/cincinal etc să confirme angajamentul și să certifice progresul!
Ecosistemele Dunării și Deltei Dunării, între frumusețe amețitoare și degradare
Bazinul Dunării se întinde în 19 țări, ceea ce îl face „cel mai internațional” bazin hidrografic din lume. 79 de milioane de oameni, cu culturi și limbi diferite, locuiesc în bazinul Dunării, arată https://wwf.ro.
România este situată aproape în întregime în bazinul Dunării, acoperind aproape o treime din suprafața sa iar peste o treime din lungimea fluviului traversează țara noastră.
Ecosistemele din bazinul Dunării au fost modificate și degradate de o multitudine de presiuni din partea agriculturii și a altor sectoare (energie, transport, turism). Refacerea ecosistemului degradat este soluția pe care WWF-România o propune de peste 20 ani ca măsură de creștere a bunăstării comunităților locale, bazată pe multiplele beneficii oferite de zonele umede.
Delta Dunării, situată între Dunare și partea de vest a Mării Negre, reprezintă un ecosistem divers, de o fumusețe aparte, unic nu doar în Europa, atât acvatic cât si terestru. Adăpostește o mulțime de specii rare de animale și de plante. De altfel, nu întâmplător, a fost desemnată de UNESCO “Rezervație a Biosferei” în anii ’90.
Delta Dunării, se știe, mai poarta si numele de „paradisul păsărilor” deoarece aici migrează pe tot parcursul anului peste 300 de specii, din care 70 extraeuropene, potrivit datelor de specialitate.
Poate și de asta este atât de frumoasă România autohtonilor care o apreciază și o critică, dar și a turiștilor care deseori concluzionează: “săraca țară bogată”…! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)