O alarmă falsă, ce s-a propagat la început de an 2025 în spațiul public autohton, a pus pe jar autoritățile statului. Un pretins ordin emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prevede demolarea barajelor, inclusiv a celor cu rol hidroenergetic, pentru ca România să se alinieze cerințelor europene.
Ministrul Mircea Fechet și cel al Energiei, Sebastian-Ioan Burduja, infirmă categoric acest lucru și condamnă propagarea dezinformărilor, mai ales a celor care afectează securitatea națională.
Mai mult, cei doi oficiali anunță că au depus o sesizare penală la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism împotriva unor persoane care au diseminat în mod intenționat informații false prin canale de presă online și rețele sociale, referitoare la acest subiect.
“Această acțiune vizează protejarea interesului național, contracararea campaniilor de dezinformare și sancționarea celor care, prin astfel de acțiuni, afectează securitatea națională”, se arată pe pagina de Facebook a MMAP.
De altfel, miniștrii reafirmă că niciun baraj hidroenergetic din România nu va fi demolat și că toate informațiile vehiculate în acest sens sunt lipsite de temei. “Acțiunile legale declanșate împotriva celor care au diseminat aceste informații false reflectă angajamentul ferm al Guvernul României de a proteja securitatea națională și de a asigura o informare corectă a cetățenilor”, adaugă sursa citată.
În acest context, Mircea Fechet declară: „Barajele sunt infrastructuri esențiale pentru securitatea națională și pentru protecția populației împotriva riscurilor precum inundațiile. În calitate de ministru al Mediului, resping ferm orice tentativă de manipulare a opiniei publice prin diseminarea de știri false. Aceste campanii de dezinformare sunt nu doar o insultă la adresa autorităților, ci și o amenințare directă la adresa stabilității țării noastre. Fanii unor lideri populiști nu vor reuși să intoxice poporul român cu minciuni. De fiecare dată vom răspunde prompt, prin mijloace legale, pentru a proteja interesul public și integritatea instituțiilor statului.”
La rândul său, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, precizează (conform www.facebook.com/Mediu.Romania): „Hidroenergia este unul dintre pilonii securității energetice ai României, iar barajele joacă un rol vital în menținerea stabilității sistemului nostru energetic și în protecția împotriva inundațiilor. Fiecare zvon fals, diseminat de indivizi iresponsabili, nu face altceva decât să slăbească încrederea populației în autorități și să alimenteze tensiunile sociale. Acești propagatori de fake news trebuie să înțeleagă că nu vom tolera asemenea atacuri la adresa României. Securitatea națională și energia pentru cetățeni vor fi mereu apărate cu fermitate. Așa cum am colaborat excelent cu ministrul Fechet pentru deblocarea și accelerarea investițiilor în hidrocentralele începute înainte de 1989, așa facem echipă și pentru combaterea știrilor false și sancționarea celor care le propagă, la comanda celor care nu doresc ca România să aibă energie sigură, accesibilă și curată, produsă aici, în țara noastră”.
Totul a pornit de la un Proiect de Ordin supus dezbaterii publice în decembrie 2024. Acesta are scopul de a asigura o gestionare eficientă și sigură a barajelor care nu mai sunt utilizate, prin proceduri de conservare, postutilizare sau, în cazuri excepționale, abandonare, fără a prevedea demolarea construcțiilor funcționale. Acest proiect respectă legislația națională și nu are legătură cu reglementările europene invocate eronat în articolele de presă, potrivit oficialilor din domeniu.
Aceștia își reiterează angajamentul față de protejarea populației, a resurselor naturale și a biodiversității, respingând ferm orice încercare de manipulare a opiniei publice. “Rămânem deschiși dialogului cu toate părțile interesate pentru a asigura transparență și corectitudine în procesul decisional”, puncteaza experții MMAP.
Scopul principal al unui baraj este stocarea apei pentru diverse utilizări în agricultură, industrie și uz casnic, cum ar fi producerea de energie hidroenergetică, irigații, prevenirea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă sau activități de agreement, se arată pe site-ul National Geographic.
Dezavantajele barajelor evidențiate de ecologiști
Ecologiștii care studiază râurile și lacurile au descoperit, însă, și o serie de dezavantaje ecologice ale construcției barajelor, sintetizate de libertatea.ro.
În primul rând, atunci când blochează fluxul de apă peste un râu, barajele captează cantități enorme de sedimente în lacurile de acumulare. Microbii subacvatici se hrănesc cu materia organică adunată în aceste sedimente și produc metan, un puternic gaz cu efect de seră, care contribuie semnificativ la încălzirea globală.
De asemenea, barajele modifică fluxul natural al râului, fragmentând habitatele naturale și rutele de migrație ale majorității peștilor. Astfel, unele specii de pești migratori, precum somonul, sunt adesea împiedicate să ajungă la locurile de reproducere din amonte, potrivit Earth.org. Aceasta poate duce la scăderea populațiilor și, în unele cazuri, la extincția anumitor specii.
În plus, barajele fragmentează râurile și distrug pădurile înconjurătoare. De asemenea, lacurile de acumulare din spatele barajelor pot modifica microclimatele locale. Apa stocată poate genera creșterea umidității în zonă, afectând vegetația și fauna.
Nu în ultimul rând, deși sunt construite pentru a preveni inundațiile, barajele care cedează pot provoca inundații catastrofale, cauzând pierderi de vieți omenești și daune economice de proporții, mai arată studiile de specialitate.
În România sunt aproape 250 de baraje de diferite înălțimi, care ating un volum maxim de 2,4 miliarde de metri cubi de apă, potrivit ultimelor date oficiale. Cele mai multe baraje din țara noastră au fost construite în perioada comunismului și sunt funcționale și astăzi. Cel mai mare baraj de beton de pe teritoriul României este Vidraru – 166,6 metri. (Biroul de Presă al Eco Sud SA)