“Păstrarea unui echilibru între fiecare tip de activitate desfășurată și cât mai diversificate, astfel încât Delta Dunării să fi mai rezistentă pe termen lung”. Este axa principală pe care autoritățile statului au stabilit-o pentru o zonă nepereche a Europei, unde flora și fauna sunt îngemănate ca-ntr-un basm feeric. Natura este în toată splendoarea ei, insă omul alterează locul de cele mai multe ori și aceeași natură se revoltă și își cere drepturile când este destabilizată.
La fel de adevărat este, însă, că localnicii au o viață frumoasă, dar grea și cu nevoi pe măsură, în timp ce turismul aduce avantaje și dezavantaje. În acest carusel al faptelor și locurilor de poveste, stabilirea și implementarea unui plan de management al rezervației nu numai că se impune, dar este și mijlocul cel mai eficient ca lucrurile să funcționeze în zonă.
Zis și făcut cu prilejul celei de-a treia dezbateri publice, desfășurată recent la Mila 23 din Sfântu Gheorghe, unde și-au dat întâlnire autorități comunale, reprezentanți ai Administrației Biosfere, ai comunităților de pescari, ai agricultorilor, crescătorilor de animale, precum și cei care desfășoară activități turistice în zonă.
S-a pus accent în discuții pe aspecte privind menținerea echilibrului dintre activitațile turistice și pescuit, nevoile specifice ale localnicilor din această zonă, accesarea programelor de finanțare, starea canalelor, zonele de refacere și condițiile legislative pentru pescuit în Delta Dunării.
“Încercăm să luăm cele mai bune decizii care să schimbe în bine viața localnicilor, iar una dintre primele măsuri este aceea de a avea programe de finanțare dedicate special pentru zona Deltei Dunării. (…) Important ca aceste reguli, care sunt scrise, să fie și puse în aplicare și să înteleagă toată lumea care sunt drepturile și care sunt obligațiile”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, prezent la dezbateri.
Oficialul a remarcat că cea mai eficientă metodă pentru a lua cele mai bune decizii este comunicarea directă cu localnicii.
“Nimic nu se compară cu discuțiile față în față, iar speranța mea este că după publicarea în Monitorul Oficial al acestui plan de management, viața localnicilor va fi una mai bună, prin fructificarea oportunităților și regulilor stabilite de acest cadru normativ. Eu cred că cei care decid trebuie să fie cei care locuiesc aici 12 luni pe an, localnicii, iar cei care exploatează resursele Deltei Dunării, ar trebui să fie oamenii acestor locuri”, a adăugat Mircea Fechet, potrivit paginii de Facebook a ministerului de resort.
Chiar dacă – din păcate – numărul celor pentru care Delta le e casă este tot mai mic de la un la altul, datoria statului, dar și a fiecăruia dintre noi, pentru generațiile viitoare, este de a păstra și îmbunătăți tot ceea ce natura a zămislit cu atâta generozitate în acest colț de rai al țării.
Iar adjectivele sunt parcă prea sărace în fața evidențelor…! Pentru că Delta Dunării este cea mai sălbatică zonă umedă de pe continentul european şi unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei. De aceea, este considerată un adevărat muzeu natural al biodiversităţii.
Are o suprafaţă de 3446 km² (în România), a luat naştere la întâlnirea apelor Dunării cu Marea Neagră şi se mândreşte cu faptul că are cea mai întinsă şi compactă suprafaţă de stuf din lume.
Acest loc unic găzduieşte 20 de ecosisteme naturale și se prezintă ca un mozaic de canale, lacuri, stuf, dune de nisip, vegetaţie mediteraneană şi păduri de stejar. Delta Dunării este un adevărat sanctuar pentru cele peste 4 000 specii de faună, dar şi un popas important pentru milioane de păsări migratoare, cum perfect sintetizează specialiștii de la https://www.romanian-journeys.com.
Faptul că Delta Dunării este vizitată anual de zeci de mii de turişti din toate colţurile lumii și căutată pentru pescuit, observarea păsărilor și cadrele unice care se suprind, nu fac decât să confirme cât de bogată este România în resurse naturale și peisaje! Dar și cât de săracă în finanțare și organizare…! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)