Risipa alimentară este “în floare” în rândul românilor, mai ales de sărbători când sunt obișnuiți cu mesele îmbelșugate și cu ideea “să fie”, astfel că gestionarea corectă a resturilor alimentare devine o necesitate. Totul începe în bucătărie unde fiecare poate și trebuie să fie un manager responsabil!
România este, din păcate, campioană în UE la risipa alimentară, cu peste 2,5 milioane de tone de alimente aruncate anual. Asta înseamnă aproximativ 129-150 kg per locuitor și totul din cauza problemelor care apar de la fermă la supermarket și în gospodării. Dar, de departe, consumatorii casnici risipesc cel mai mult, cu până la 40,78% din totalul risipei alimentare din România, potrivit statisticilor oficiale.
La nivelul spatiului comunitar, se estimează că în jur de 10% din alimentele disponibile în UE se aruncă. Asta în condițiile în care aproape 40 de milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile. Economic vorbind, risipa de alimente costă UE peste 130 miliarde de euro în fiecare an și afectează milioane de gospodării.
Dacă aceste date sunt de-a dreptul îngrijorătoare, deloc de neglijat este și impactul asupra mediului. Risipa alimentară este responsabilă de aproximativ 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE. Reducerea acestei risipe ar duce la mai puține emisii și ar sprijini măsurile de combatere a schimbărilor climatice.
Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producerea și transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale, potrivit informațiilor publicate de specialiștii Parlamentului European.
Alimentele irosite consumă, totodată, din resursele naturale deja limitate. De exemplu, apa utilizată pentru producerea alimentelor care sfârșesc aruncate reprezintă 12 % din totalul apei utilizate în producția și consumul de alimente din UE.
În fine, dar nu în cele din urmă, risipa alimentară are și efecte sociale importante. Ea duce la irosirea unor resurse care ar putea fi mai bine folosite. În UE, oamenii cheltuiesc aproximativ 13% din venituri pe mâncare, potrivit Eurostat. În plus, aruncarea alimentelor consumabile, în loc să fie distribuite prin donații, reprezintă oportunitatea majoră ratată de a îmbunătăți securitatea alimentară și de a ajuta persoanele care se chinuie să obțină mese de calitate.
Cum prevenim rispia alimentară?
De la mic la mare, fiecare poate contribui la reducerea acestui fenomen. Toată lumea are, așadar, un rol în prevenirea și reducerea risipei alimentare. Vorbim despre fermieri, producătorii de alimente, comercianții cu amănuntul, lucrătorii din sectorul HORECA și de noi toți în calitate de consumatori.
Experții ANSVSA și EFSA urmăresc conștientizarea publicului românesc și a factorilor de decizie cu privire la necesitatea și posibilitățile de reducere a risipei alimentare, încurajând inovația în acest domeniu.
În privința recomandărilor specialiștilor, ele sunt simple și la îndemâna oricui:
– planifică-ți cumpărăturile cu o listă, cumpără doar cât ai nevoie (inclusiv fructe “urâte”)
– respectă diferența dintre “a se consuma de preferință înainte de” (calitate) și “a se consuma până la” (siguranță)
– depozitează corect alimentele (frigider, cămară)
– folosește porțiile potrivite la masă și compostează resturile
– folosește aplicații precum Bonapp care te pot ajuta la reduceri
Soluții legislative pentru donare și valorificare a alimentelor
La nivel legislativ, Comisia Europeană a înaintat o propunere de revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile, în iulie 2023, pentru a optimiza măsurile de diminuare a deșeurilor textile și alimentare. Printre modificări, s-au propus obiective obligatorii de reducere a deșeurilor la nivel național până la sfârșitul lui 2030.
Parlamentul European și guvernele UE au ajuns la un acord privind actualizările legislative, în februarie 2025. Acestea au fost apoi adoptate de Parlament, în septembrie 2025, arată www.europarl.europa.eu.
Până în 2030, deșeurile ar trebui să fie reduse cu 10% în sectorul prelucrării și fabricării alimentelor și cu 30% în sectorul comerțului cu amănuntul, al restaurantelor, al serviciilor alimentare și al gospodăriilor, față de media anuală a deșeurilor alimentare dintre 2021 și 2023.
Totodată, Comisia Europeană a efectuat studii de consum pentru a identifica noi modalități potențiale de marcare a datei și a elaborat diferite profiluri de consumatori în ceea ce privește risipa alimentară.
Donarea de alimente este o altă modalitate de a reduce risipa alimentară. Ghidul UE privind donarea de alimente a fost adoptat în 2017 cu scopul de a facilita recuperarea și redistribuirea de alimente sigure și comestibile către cei în nevoie.
În cadrul negocierilor privind actualizarea Directivei-cadru privind deșeurile, în 2025, deputații europeni au obținut măsuri care vor facilita donarea alimentelor nevândute care sunt sigure pentru consumul uman.
În plus, în 2019 a fost adoptată o metodologie comună a UE pentru a măsura risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Metodologia comună facilitează monitorizarea și raportarea risipei alimentare în întreaga UE.
Cheia reducerii risipei alimentare depinde, însă, în mare măsură de gradul de conștientizare și responsabilizare al fiecăruia, precum și de cumpătarea în actele și faptele noastre! Să ne gândim la durata de viață a fiecărui produs alimentar ca la propria viață și să ne manifestăm în consecință, pentru binele personal și al semenilor! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)