Tot mai mult, românii află cât de important este să recicleze deșeurile electrice/electronice într-un mileniu plin de provocări pentru mediu. Aceste DEEE-uri nu sunt „gunoaie”, ci resurse critice pentru economia de mâine. “Predându-le la colectare, protejăm mediul, reducem dependența de importuri și construim o economie circulară reală”, spun specialiștii din Ministerul Mediului.

Datele actuale arată că 74% dintre europeni păstrează electronice nefolosite iar aceste echipamentele electrice și electronice sunt fundamentale pentru economia Bătrânului Continent deoarece, prin colectare, sunt protejate resursele, este redusă dependența de importuri și sprijinită economia circulară.

Consorțiul european FutuRaM a publicat, recent, raportul  “Critical Raw Materials Outlook for Waste Electrical and Electronic Equipment” care sintetizează date privind fluxul de deșeuri electrice și electronice (WEEE), cu cifre și proiecții până în 2050.

În 2022, s-au generat 10,7 milioane de tone de deșeuri electrice/electronice — echivalentul a aproximativ 20 kg de WEEE per persoană. În fluxul de deșeuri era inclus un volum estimat de 1 milion de tone de materii prime critice (CRM), dintre care 29 diferite.

Grație tratamentului conform normelor europene, s-au recuperat aproximativ 400.000 tone de CRM, precum: cupru, aluminiu, siliciu, wolfram, paladiu. Cu toate acestea, chiar în sistemele conforme, se estimează că aproximativ 100.000 tone de CRM sunt pierdute anual — în special elemente rare (metale rare, pulberi fluorescente etc).

De la telefoane uitate în sertar la televizoare stricate, deșeurile electrice sunt categoria care crește cel mai rapid la nivel global. Iar miza este mult mai mare decât pare pentru că electronicele vechi sunt resursa pe care o aruncăm la gunoi. De altfel, experții ONU estimează că, până în 2030, deșeurile electronice vor deveni una dintre cele mai valoroase surse de materii prime ale lumii, dacă sunt reciclate corect.

În 2024, în România s-au colectat peste 200 milioane kg de deșeuri electronice, dar reglementările comunitare prevăd cu mult mai mult. Anul acesta, lucrurile au stat ceva mai bine: 116,6 milioane kg – colectate doar în primele 6 luni. Totuși, rata națională de colectare este de 45,4% (în timp ce ținta UE este 65%), iar media anuală de 7,7 kg/locuitor, mult sub Vestul Europei, arată site-ul Ministerului Mediului.

În fiecare telefon, laptop sau cablu vechi se află metale critice pentru baterii, energie verde și tehnologie. Când nu le reciclăm, pierdem resurse esențiale și creștem dependența de importuri. Ce e de făcut? Fiecare român poate contribui la îmbunățirea semnificativă a acestei realități care nu ne face cinste, iar politicile guvernamentale trebuie să fie un aliat al cetățeanului și în această direcție.

Specialiștii europeni arată cu degetul spre țara noastră și recomandă:

– Creșterea colectării – puncte accesibile, campanii, sisteme mai simple.

– Tehnologii de reciclare mai avansate, capabile să recupereze metale rare.

– Trasabilitate clară pentru a reduce fluxurile neconforme/ilegale.

– Reparații și reutilizare înainte de reciclare.

– Investiții în industrie circulară europeană pentru a reduce dependența de importuri.

Așadar, o strategie activă de colectare selectivă și reciclare — acasă, comunitar sau prin centre de colectare — poate contribui la economia circulară și la securitatea aprovizionării cu materii prime critice în UE.

Pentru că, nu uitați: fiecare telefon, laptop, cablu sau electrocasnic predat la reciclare contează pentru economia circulară europeană! Iar lucrurile funcționează de la mic la mare, de la particular la global! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)