E vară și, pe lângă multe alte atracții turistice pe care le oferă România, Rezervația Biosferei Delta Dunării este una dintre destinațiile preferate! Nu este de mirare la ce floră și faună adăpostește, într-un cadru feeric și tematic! Cu fiecare popas în acest basm al naturii, conștientizarea protejării acestui areal devine însă o obligație a fiecăruia dintre noi.

Și, deloc întâmplător, în urmă cu 20 de ani, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a decis ca „Ziua Dunării” să fie vara iar tema aleasă pentru 2024 este reprezentativă: „Keep the Danube Blue/ Să păstrăm Dunărea albastră!”. Totul pentru promovarea cooperării între statele care împart această resursă comună, în vederea reducerii poluării și protecția ecosistemului acvatic al acestui fluviu.

„În drumul său, Dunărea «revarsă» frumusețe, naște viață! În același drum, Dunărea, însă, se confruntă cu tot felul de probleme, „adună” deșeuri, printre altele. De aceea, cu toții avem datoria să păstrăm cât mai curată această apă, să o păstrăm albastră”, a evocat recent ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în mesajul său de Ziua Dunării.

Oficialul român este convins că “prin acțiunile noastre, la nivel național, la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin proiectele pe care le punem în aplicare, prin reglementarea unor domenii, suntem deja pe calea cea bună în ceea ce privește însănătoșirea naturii, în cazul nostru a Dunării”.

Mircea Fechet s-a referit și la Sistemul Garanţie-Returnare, implementat cu succes de mai bine de jumătate de an în țara noastră, prin care au fost colectate, deja, sute de milioane de ambalaje. „Asta va însemna ape curate. Va însemna o Dunăre mai puţin poluată, o Deltă a Dunării mai puţin poluată şi, bineînţeles, mai puțin poluată va fi și Marea Neagră. Poate reușim să schimbăm, puțin câte puțin, previziunile catastrofice, conform cărora există riscul ca, în 2050 sau în 2060, cantitatea de plastic din oceanele lumii să fie mai mare decât cantitatea de peşte din aceleaşi oceane”, a punctat ministrul de resort.

Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, dupa Volga. Izvorăște din Muntii Pădurea Neagră – Germania, la 1241 m, și are o lungă si aventuroasă călătorie, de aproximativ 2860 km, catre Marea Neagra. Dunărea unește 4 capitale – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, și străbate 10 state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.

În drumul său de la vest la est, are când un aspect de fluviu năvalnic de munte, cand unul de șes, cu ape liniștite. De-a lungul a mai bine de două milioane de ani, Dumărea iși îndeplinește misiunea, „dăltuind peisaje de o rară frumusete, împodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu așezări pierdute în vegetație”, cum arată info-delta.ro.

Dunărea se varsă în Marea Neagră prin intermediul celor trei brațe principale care formează Delta Dunării: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe. Această zonă de insule plutitoare de stuf, păduri, pășuni și dune de nisip acoperă peste 5.000 km2 și găzduiește un amestec fascinant de culturi și oameni, precum și o gamă variată de specii sălbatice.

Dar Delta adună, pe lângă apele fluviului și ale afluenților săi, aluviuni și gunoaie (în principal plastic). Mai mult, zona este amenințată de agricultura intensivă, lucrări de drenaj făcute în exces, folosirea de fertilizatori chimici și deversarea de substanțe nocive în apă, notează wwf.ro.

A păstra Dunărea albastră înseamnă, însă, un efort zilnic, al tuturor, o conștientizare a importanței comportamentului nostru pentru a avea un mediu înconjurător care să ne garanteze calitatea vieții noastre. „Fluviul Dunărea trebuie să rămână și pentru generațiile viitoare o sursă majoră de apă, dar și habitatul unei biodiversități unice în Europa”, a concluzionat ministrul Mircea Fechet.

(Biroul de Presă al Eco Sud SA)