Soarele nu mai zâmbește cu putere și ploile răcesc de la o zi la alta atmosfera, dar frumusețea numeroaselor puncte de atracție ale țării oferă posibilitatea turiștilor de pretutindeni să ne cunoască mai bine țara și să se bucure de binecuvântările naturii pe aproape întreaga durată a anului, fie că vorbim de mare, munte, zonă ecumenică etc. O invitație în acest sens este și traseul de turism lent ”Delta lui Ivan”, inaugurat recent, în cadrul Festivalului Ivan Patzaichin, în memoria legendarului canoist român. Extrem de provocator este faptul că traseul poate fi parcurs cu ambarcațiuni cu vâsle în arealul Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Denumit „Delta lui Ivan”, traseul are ca punct de pornire Memorialul Ivan Patzaichin de pe faleza din Tulcea, iar ca sosire, Muzeul Ivan Patzaichin de la Mila 23, locul nașterii marelui campion. Această rută „verde” a primit avizul autorităților, inclusiv pentru un punct de înnoptare, pe lângă alte şapte locuri de campare destinate exclusiv turiştilor care vizitează Delta în caiac sau cu bicicleta. Totul ca parte a acestui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
”Având în vedere interesul crescut al turiștilor pentru vizitarea rezervației cu caiacul sau bicicleta și dorința ca excursiile pe apă să aibă rute speciale care să nu se intersecteze cu traseele bărcilor cu motor, Delta Dunării va avea 40 de trasee pentru turism lent. Felicit Asociația Ivan Patzaichin pentru această inițiativă care vine ca răspuns la necesitatea de a dezvolta un turism care să pună accentul pe protejarea patrimoniului natural al Deltei, oferind în același timp turiștilor oportunități de a înțelege mai bine importanța acestor eforturi de conservare”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, prezent la inaugurare.
De reținut este faptul că orice activitate de campare în Delta Dunării este, în prezent, strict reglementată. Conform legislației actuale, este permisă doar în locurile special amenajate și autorizate. Acest lucru este esențial pentru a preveni degradarea mediului și pentru a proteja speciile rare de floră și faună care trăiesc în această zonă unică, se arată pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurii. Iar acest proiect de turism lent are drept scop principal crearea unui echilibru între nevoile de conservare a mediului și dorințele turiștilor de a explora Delta Dunării într-un mod autentic și responsabil.
Noile locuri de înnoptare vor fi situate de-a lungul unui traseu special conceput, care va permite explorarea Deltei pe apă și uscat, oferind o experiență de neuitat în mijlocul naturii. Mai mult, oficialii dau asigurări că noile puncte de înnoptare vor respecta toate reglementările în vigoare și vor fi dotate cu facilități minime pentru a garanta un impact cât mai mic asupra mediului. De asemenea, turiștii care aleg să petreacă nopți în aceste locații vor fi încurajați să urmeze bunele practici de ecoturism, cum ar fi minimizarea deșeurilor și respectarea liniștii naturii.
Ar fi și păcat altfel, având în vedere că Delta Dunării este un paradis al plantelor acvatice și palustre, ce dezvăluie peisaje unice, pline de farmec. Habitatele acvatice domină suprafața acestui complex unic de ecosisteme cu o diversitate floristică și faunistică deosebită. Arealul deltaic fascinant, în care prezența apei este un factor determinant, s-a creat și dezvoltat în timp, la unirea Dunării cu Marea Neagră. Totodată, 70% din vegetaţia Deltei este dominată de stuf, informează www.ddbra.ro.
În Delta Dunării, la loc de cinste este Stejarul Îngenuncheat de la Caraorman, pădure cunoscută și sub denumirea de Pădurea Întunecată sau Pădurea Neagră. Despre Stejarul Îngenuncheat se spune că este cel mai mare stejar din acest paradis, cu o vârstă de peste 400 de ani și o circumferință de patru metri. Este „îngenuncheat” (vezi poza) pentru că ramurile sale s-au întins până la nivelul solului. Grație acestei istorii aparte, s-au făcut demersuri ca să fie declarat monument al naturii.
„Punem bazele unui proiect pentru reabilitarea zonei din proximitatea stejarului, în concordanță cu principiile de protecție strictă ale pădurii Caraorman. Orice proiect nou are nevoie de acceptul comunității locale, astfel că oamenii de aici, care cunosc cel mai bine ce comori naturale au, vor fi implicați în procesul de decizie. Cu toții suntem datori să protejăm și să transmitem mai departe asemenea tezaure ale naturii”, a precizat Mircea Fechet.
Pentru a avea o imagine și mai clară a zonei, trebuie spus că Pădurea Caraorman ocupă partea centrală a grindului Caraorman, din partea sudică a Brațului Sulina, și este o rezervație naturală strictă, declarată zonă de interes național din anul 2000. Aceasta se întinde pe o suprafață de 2250 hectare, în partea central-nordică a Deltei, pe teritoriul nordic al satului Caraorman, comuna Crișan, județul Tulcea. Aici se găsesc stejari, cu o înălțime de peste 30 de metri, frasini, plopi, specii de plante mediteraneene, inclusiv liane ce ating 25 de metri și alte plante. De altfel, această rezervația naturală este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO ca rezervație a biosferei, parte a Parcului Național Delta Dunării, se mai arată pe www.ddbra.ro.
Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a dat România
Prezent la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, Ivan Patzaichin a cucerit nu mai puțin de 7 medalii olimpice, 4 de aur și 3 de argint. A participat, de asemenea, la 11 ediții ale campionatelor mondiale și a cucerit 22 de medalii, dintre care 8 de aur, potrivit biografiei cosr.ro.
Ivan Patzaichin este cunoscut drept „campionul cu pagaia ruptă”. La Jocurilor Olimpice de la Munchen, în 1972, în seriile de la canoe simplu pe 1000 m, Ivan Patzaichin a avut parte de un eveniment nedorit, dar datorită căruia avea să intre în istorie! I s-a rupt pagaia la numai câțiva metri după start. Arbitrii nu au oprit cursa (așa cum prevedea regulamentul), iar romanul a vâslit cu ciotul de pagaie și a încheiat cursa, în aplauzele spectatorilor. Descalificat inițial, Ivan Patzaichin a fost primit în recalificări, după ce a fost soluționată favorabil contestația depusă de reprezentanții delegației României, amintește Digi24.ro. Ulterior, Ivan Patzaichin nu numai că s-a calificat în finală, dar a și câștigat într-o manieră categorică aurul olimpic, la capătul unei curse memorabile.
Ca antrenor, a cucerit peste 150 de titluri la marile competiții, Olimpiade, Campionate Mondiale și Europene. Recunoscut drept unul dintre cei mai mari campioni ai secolului al XX-lea, în 1990, Comitetul Internaţional Olimpic i-a acordat cea mai înaltă distincţie a acestui for, „Colanul de Argint”. După retragerea din viață sportivă, Ivan Patzaichin a înființat Asociația “Ivan Patzachin – Milă 23” și a dezvoltat proiectul „Rowmania”, o campanie națională de promovare a patrimoniului local prin descoperirea României naturale și promovarea mișcării în aer liber.
Ivan Patzachin s-a stins din viață în 2021, la 71 de ani, dar spiritul său – de om al Deltei, sportiv total, caracter nepereche si modestie întruchipată – dăinuie pe veci!
(Biroul de Presă al Eco Sud SA)