Suntem printre cele mai mari sărace țări din Uniunea Europeană, dar campionii risipei alimentare! Oare e prea mult să amintim că… “prostul până nu e și fudul, nu e prost destul”…?! Cert este că statisticile ne dau fiori! Cele mai recente date arată că aproximativ 40% din totalul produselor cultivate rămân nemâncate. Suntem responsabili de 2,55 de milioane de tone de alimente pe care le irosim anual. Asta înseamnă că, în medie, fiecare român aruncă la gunoi peste 100 de kilograme de mâncare!
Altfel spus, 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic în România! Cifre halucinante, în condițiile în care 46% dintre copiii sub 6 ani de la sate trăiesc în risc de sărăcie și malnutriție, 60% dintre familiile din mediul rural nu-și pot asigura hrana zilnic și aproximativ 5 milioane de compatrioți își duc traiul de pe o zi pe alta!
Risipa alimentară se referă la mâncarea și băutura care sunt produse, dar nu sunt consumate din diverse motive. Este vorba despre toate alimentele pierdute sau aruncate, indiferent dacă se întâmplă în faza de producție, în magazine sau în gospodării.
Pentru a conștientiza mai bine efectele risipei alimentare, a fost instituită Ziua Internațională împotriva acestui… flagel. Astfel, pe 29 septembrie este bine să realizăm – mai mult ca oricând – că 1,3 miliarde de tone, adică o treime din alimentele produse pentru consum la nivel global, ajung la gropile de gunoi, în fiecare an! Care sunt urmările? Producerea alimentelor irosite utilizează resurse naturale și contribuie la defrișări, poluare și schimbări climatice. Când mâncarea ajunge la gropile de gunoi, emite metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2.
Gazele cu efect de seră absorb energia și căldura, acestea sunt capturare în atmosferă și împiedică disiparea lor în spațiu. Deși unele gaze sunt naturale și esențiale pentru supraviețuirea pe Pământ, activitățile umane adaugă cantități semnificative care contribuie la încălzirea globală!
Risipa alimentară implică și pierderi financiare semnificative, nu doar pentru consumatori, ci și pentru costurile de recoltare, transport, ambalare și depozitare. Se estimează că, la nivel global, alimente în valoare de 1 trilion de euro sunt pierdute anual, potrivit www.stirileprotv.ro/pro-verde.
Puțin știu, însă, că în România există o lege pentru stoparea risipei alimentare, actualizată chiar anul acesta. Din august au intrat în vigoare Normele metodologice de aplicare a acestei legi, ce vor contribui – spun inițiatorii actului normativ – la reducerea risipei alimentare, cu 30-50% în următorii ani.
Astfel, legea obligă restaurantele și comercianții cu amănuntul să doneze produsele alimentare aproape de termenul de valabilitate, dar care nu mai pot fi vândute. Din păcate, multe supermarketuri continuă să vândă aceste produsele alimentare, în loc să le doneze și, deși, sunt prevăzute sancțiuni, inclusiv amenzi, acestea nu se aplică. Foarte important de precizat este faptul că alimentele donate trebuie să fie sigure pentru consum, se specifică în normele în vigoare.
Așadar, cantitatea de alimente aruncate este foarte mare, dar schimbarea stă în mâinile fiecăruia dintre noi! Pentru a evita și reduce risipa alimentară, sunt utile câteva sfaturi (www.bonapp.eco):
– planifică mesele în avans. Poți pregăti meniul pentru următoarele 2-3 zile sau chiar pentru următoarea săptămână;
– stabilește o listă de cumpărături și nu te abate de la ea;
– depozitează corect alimentele. Mezelurile, brânzeturile și laptele, ouăle, carnea, mâncarea deja gătită, salatele deja pregătite, sosurile și prăjiturile pe bază de lactate sau care conțin ouă se păstrează întotdeauna în frigider. Cartofii, ceapa, usturoiul, dovleacul, avocado, conservele nedesfăcute se păstrează în cămară sau într-un dulap uscat, întunecat și răcoros;
– ține cont de diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”. Primul termen se referă la data până la care se estimează că produsul își păstrează cea mai bună calitate (poate fi consumat în siguranță și după această dată); al doilea reprezintă data până la care produsul poate fi consumat în siguranță;
– cumpără alimente produse local. Cu cât alimentele petrec mai puțin timp în depozitare și tranzit, cu atât sunt mai mici șansele să se strice;
– composteză! Agenția EPA estimează că 21,6% din gunoiul produs este reprezentat de mâncare. Dacă această cantitate ar fi compostată, risipa alimentară s-ar reduce, la fel și nevoia de îngrășăminte chimice!
A fi indiferent nu doare…, dar a fi responsabil (cu resursele personale si globale) e lucru mare…!