Ariile protejate ale țării sunt luate la control, periodic, de comisarii de mediu. Asta pentru că nu există, încă, în România – ca de altfel în multe alte state – o cultură a turismului în aceste areale, iar măsurile de limitare a impactului negativ se impun cu prisosință! Aceste zone merită, așadar, o atenție sporită, atât din partea autoritătilor, cât mai ales din partea celor care le vizitează!
O arie protejată se traduce printr-o serie de restricții în folosirea resurselor din respectiva zonă, iar acestea variază destul de mult în funcție de tipul de arie protejată și de zonarea internă a acesteia. Restricțiile sunt menite să acționeze ca o barieră în calea activităților umane cu impact negativ ridicat, cum ar fi exploatările forestiere, amenajări hidrotehnice, minerit etc. De aici nu mai e decât un pas pănă la poluare și distrugerea habitatelor (animale, naturale).
În România există mai multe tipuri de arii naturale protejate: unele de interes național, altele de interes comunitar (adică la nivelul Uniunii Europene), iar altele de interes internațional, informează www.eco-romania.ro. De asemenea, din punct de vedere al modului de gestionare, sunt mai multe categorii, fiecare cu propriile particularități referitoare la nivelul de protecție, scopul înființării și activitățile umane permise în interiorul acestora. Totul a fost fundamentat pe criterii științifice, iar restricțiile în folosirea terenului și a resurselor din aceste zone au ca scop tocmai conservarea speciilor de faună, floră sau a habitatelor acestora.
De curând, comisarii Gărzii de Mediu au inspectat zonele de protecţie integrală din perimetrele Parcului Natural Balta Mică a Brăilei și a Parcului Național Buila Vânturarița.
Balta Mică a Brăilei a rămas cea mai mare zonă în regim liber de inundație de pe cursul european al Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe acest fluviu.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în Sud – Estul României și ocupă un segment de 62 de km din Cursul Inferior al Dunării, între podul rutier Giurgeni-Vadu Oii și municipiul Brăila. Este o zonă umedă de importanță internațională (declarată în iunie 2001) și din anul 2008 a primit statutul de Sit Natura 2000 – atât ca Sit de importanță comunitară, cât și ca Arie specială de protecție avifaunistică, descrie www.bmb.ro.
Tot ceea ce crease aici natura în secole de evoluție a fost fulgerator distrus prin indiguirile, desecările și defrișările din deceniile 6 si 7 ale secolului trecut, mai arată sursa citată. Astfel, zona umedă s-a redus de 5 ori, iar planul de amenajare a teritoriului național, aprobat in 2000, menționează că zona inundabilă braileană, denumită Balta Mică a Brăilei, intră in lista Rezervatii ale biosferei, parcuri naționale sau naturale.
În Parcul Naţional Buila Vânturarița, specialiștii români care au verificat zona au constatat, din fericire, efecte reduse ale activităţii umane, ceea ce a dus la menţinerea unui cadru natural feeric.
Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief, potrivit www.buila.ro. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est.
“Nu au fost constatate neconformităţi cu ocazia verificărilor însă au fost stabilite în cadrul Notei de Constatare măsuri de îmbunătățire a stării de conservare a celor două parcuri”, se arată pe pagina de Facebook a Gărzii de Mediu.
Activitățile desfăşurate pe raza celor două parcuri au caracter tradițional fiind avizate în conformitate cu obiectivele de conservare ale ariei protejate, mai spun comisarii de Mediu, care au mers, zilele trecute, și în Parcului Național Retezat. Verificările au vizat inclusiv zonă înaltă a masivului Retezat, cu forme de relief glaciar cu specii şi habitate specifice etajului alpin şi subalpin.
Traseele au inclus verificarea rezervaţiei ştiinţifice Gemenele, regiunea de protecţie integrală a circului glaciar Bucura, complexul glaciar Peleaga – Păpuşa şi rezervaţia naturală Peştera Zeicului.
“Concluziile verificărilor sunt îmbucurătoare. S-a constatat că administraţia aplica corect măsurile de conservare aferente zonelor emblematice din Rezervaţia Biosferei Retezat, sit Unesco şi totodată cel mai vechi parc naţional din România (anul declarării 1935)”, conchid comisarii de mediu.
Un management corespunzătoare al ariilor naturale protejate din ţară este apanajul autorităților, dar conservarea acestor regiuni și ecoturismul au rolul de a menţine interacţiunea armonioasă a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului. În parcurile naturale se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale, dar grija față de natură ține de fiecare!