Schimbările climatice, provocate în special de amplificarea poluării industriale, continuă să pună pe jar comunitatea internațională. În acest context, șefi de stat, miniștri, negociatori și reprezentanți ai societății civile s-au întâlnit recent la Baku, în Azerbaidjan, la Conferința Națiunilor Unite destinată tocmai intensificării eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
„Comunitatea științifică continuă să ne avertizeze că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius duce la o realitate apăsătoare. Înseamnă insecuritate economică, socială și politică, inclusiv migrația climatică. Aceste situații trebuie să le evităm cu orice preț! Trebuie să acționăm împreună, păstrarea unei lumi în care generațiile actuale și viitoare pot trăi. lăsând deoparte diferențele și concentrându-ne pe ceea ce este esențial: România, împreună cu toate statele membre ale UE, se angajează ferm să implementeze măsurile necesare pentru a aborda schimbările climatice, atât în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și adaptarea la efectele negative ale acestora”, a subliniat ministrul Mircea Fechet care a condus delegația țării noastre la acest eveniment.
Demnitarul a mai arătat faptul că România are o strategie pe termen lung pentru a atinge neutralitatea climatică, cel târziu, până la jumătatea secolului.
„Măsuri sectoriale specifice sunt incluse în Planul național pentru energie și climă, concepute pentru a asigura traiectoria corectă către neutralitate și punerea tuturor în aplicare la nivelul UE pentru 2030. Rezultatele acestei conferințe ar trebui să confirme hotărârea noastră globală de a elimina treptat combustibilii fosili și de a accelera tranziția energetică. Impactul fizic al schimbărilor climatice ne arată că trebuie să acționăm pe scară largă asupra adaptării. România a adoptat, în această vară, o nouă Strategie Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, cu un plan de implementare dedicat, care conține măsuri specifice pentru 13 sectoare economice și sociale. Suntem conștienți că implementarea atât a măsurilor de reducere a emisiilor, cât și a măsurilor de adaptare implică diverse provocări, inclusiv financiare”, a declarat Mircea Fechet, citrate de pagina de Facebook a Ministerului Mediului.
„La evenimentul de la Baku, negocierea noului obiectiv colectiv în materie a fost complexă și a reflectat tensiunile globale actuale, dar și oportunități de colaborare internațională în scopul abordării uneia dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre: mobilizarea resurselor suficiente pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris”, a concluzionat oficialul roman, care a avut – în marja reuniunii – întâlniri bilaterale cu omolologii săi din Republica Moldova și Ucraina, potrivit https://www.facebook.com/Mediu.Romania.
În mod obișnuit, condițiile medii climatice din toate regiunile Pământului se schimbă datorită sau din cauza proceselor naturale.
Odată cu Revoluția Industrială și până în prezent, activitățile umane au dus la creșterea semnificativă a concentraţiilor atmosferice globale de gaze cu efect de seră, în principal dioxid de carbon, metan, protoxid de azot și hidrofluorocarburi. Aceste gaze absorb energia și căldura Soarelui care sunt radiate de pe suprafața Pământului, le captează în atmosferă și împiedică scăparea acestora în spațiu. Între limite normale, acest efect de seră face posibilă viața pe Pământ. Practic, dacă nu ar exista, temperaturile medii ar înregistra valori negative care nu ar permite supraviețuirea.
Există, ca de fiecare dată, și reversul medaliei. Potrivit specialiștilor, creșterea efectului de seră provoacă schimbări în climatul întregii planete cu urmări dezastruoase.
Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni sunt: arderea combustibililor fosili pentru producerea electricității, transport, industrie şi încălzirea și răcirea gospodăriilor; realizarea anumitor practici agricole care sunt asociate emisiilor de metan – rezultat din digestia animalelor, gestionarea gunoiului de grajd și cultivarea orezului, respectiv emisiilor de azot– provenit din solurile agricole tratate cu îngrășăminte azotate de origine organică și minerală și din gestionarea gunoiului de grajd.
Nu în ultimul rând, influențează negativ reducerea terenurilor împădurite, ca urmare a schimbării destinației acestora, arderea savanelor, miriștilor, dar și depozitarea pe sol și incinerarea deşeurilor, precum și manipularea apei uzate sau utilizarea gazelor industriale fluorurate.
Conform celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental de experți asupra schimbările climatice, publicat în august 2021, emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitățile omului sunt responsabile de creșterea temperaturii globale și de schimbări largi și rapide în atmosferă, ocean, criosferă și biosferă.
Iar veștile nu sunt incurajatoare nici în privința viitorului. Conform prognzelor de specialitate, în următoarele decenii, schimbările climatice vor crește în toate regiunile, iar pe măsură ce temperatura globală crește, schimbările extreme continuă să devină mai mari.
Cum este afectat arealul nostru? Deși contribuţia României la emisiile globale este nesemnificativă, numai 0,3% din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii şi mai puţin de 3% din emisiile totale ale ţărilor UE, schimbările climatice își fac deja din plin simțită prezența. Îi afectează pe români atât din perspectiva calității vieții, instabilității serviciilor economice și sociale, cât și din cea a desfășurării activităților sectoriale (agricultură, silvicultură, pescuit, industrie, energie, transport, construcții, turism, etc).
Așadar, pornind de la principiul “ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, cu cât vor fi mai blânzi și responsabili cu planeta noastră, cu atât ea ne va răsplăti cu o viață decentă sau, dimpotrivă, se va revolta, cu urmări ireversibile și catastrofale…! Iar inundațiile cu sute de morți din Spania, inclusiv 9 compatrioți, sunt cel mai recent exemplu al furiei naturii din proximitatea țării noastre…! (Biroul de Presă al Eco Sud SA)