Risipa alimentară este o mare problemă a societății contemporane iar estimările oficiale arată că poate ajunge la aproximativ 10 % din alimentele puse la dispoziția consumatorilor din UE. Asta în condițiile în care aproape 40 de milioane de persoane din același spațiu comunitar nu își permit o masă de calitate o dată la două zile. Această realitate alarmantă este completată de faptul că irosirea alimentelor pune o povară imensă asupra mediului și asupra resurselor naturale limitate. Din păcate, România nu face excepție de la acest “flagel”, ba – dimpotrivă, este printre fruntașe iar specialiștii în domeniu lucrează deja la măsuri de contracarare. Înainate de toate, însă, educația de la cele mai fragede vârste este cel mai bun antidot.

Cum Ardealul-i fruncea de multe ori, dar și mintea…, Clujul găzduiește în această perioadă mai multe inițiative destinate reducerii risipei alimentare, potrivit presei locale. Reprezentanții Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au gândit astfel de proiecte educative, destinate deopotrivă studenților și antreprenorilor. Este vorba, în special, de promovarea producției locale și a lanțurilor scurte. Ideea campaniei este de a promova aprovizionarea locală, mai exact de a-i încuraja pe consumatori, dar și pe antreprenorii din domeniul HoReCa, să cumpere produse alimentare locale.

Există, însă, și inițiative care vin din domeniul societății civile. Una dintre acestea este Banca de Alimente, care preia alimente al căror termen de expirare este foarte apropiat și care sunt donate organizațiilor neguvernamentale care îi ajută pe cei aflați în nevoie. O altă asociație, Food Waste Combat, i-a convins pe bucătari renumiți să pregătească cine festive din legume și fructe urâte, care, în alte condiții, ar fi ajuns la gunoi pentru că sunt neatractive pentru cumpărători.

“Dacă am urca în camioane alimentele risipite în România într-un an, s-ar forma o coadă de la București la Munchen…!”, arată Adrian Hădean, expert în gastronomie, care adaugă că “resursele de hrană sunt fundația vieții de zi cu zi. Alegerile noastre de hrană fac diferența între un trai împlinit și sănătos și unul prin care ne irosim timpul, banii și energia. Problema risipei alimentare este în strânsă legătură cu toate aspectele semnificative ale vieții: economie, mediu, dar și educație”.

Reducerea risipei alimentare este și tema aleasă pentru luna decembrie în cadrul programului effAct, derulat de Biroul pentru Tineret din cadrul Primăriei Sfântu Gheorghe. Locuitorii municipiului sunt încurajați să utilizeze alimentele într-un mod cât mai eficient în perioada sărbătorilor de iarnă. Se știe că este momentul când românii cumpără cu mult mai mult decât este necesar, iar mâncarea neconsumată ajunge la gunoi.

„Poate cea mai importantă resursă a noastră este mâncarea. Ea este transformată în energie de către organism, este combustibilul nostru. De aceea, e important să acordăm importanță modului în care gestionăm această resursă. În decembrie, să ne asigurăm că folosim alimentele în mod eficient și fără risipă, să reducem impactul negativ al consumului nostru asupra mediului. Alegerea alimentelor produse la nivel local și cumpărarea lor fără ambalaje sunt factori de care trebuie să ținem cont atunci când ne gândim la alimentația noastră. În plus, dacă ne concentrăm asupra mâncării în timp ce mâncăm și acordăm atenție texturii, culorii, mirosului și gustului alimentelor pe care le consumăm, s-ar putea să le apreciem mai mult. În acest fel, provocăm mai puține daune inutile naturii, de unde ne luăm combustibilul nostru”, transmite echipa effAct.

De altfel, programul effAct – lansat în urmă cu doi ani – vizează și susţine un stil de viaţă mai sănătos și mai conştient faţă de mediul înconjurător.

Cifrele vorbesc de la sine de amploarea risipei alimentare la nivelul UE

58 milioane de tone de alimente anual! Este cantitatea halucinantă care se risipește numai în Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale! Mai exact, 131 kg pe cap de locuitor, în timp ce valoarea de piață este estimată la 132 miliarde de euro.

Și… ca tacâmul să fie complet, gospodăriile au generat mai mult de jumătate din risipa alimentară totală din UE (54 % sau 70 kg pe cap de locuitor). Un procent de aproximativ 16 % este generat de restaurante și alte unități de alimentație publică, precum și de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile și magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producției și a fabricării, arată studiile citate de www.ansvsa.ro. În țara noastră, în ceea ce privește ponderile în risipa generală, consumatorii casnici reprezintă până la 40,78% din totalul risipei alimentare din România.

Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentația publică este dimensionarea necorespunzătoare a porțiilor oferite clienților, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită, amintește sursa citată. Alte cauze semnificative sunt resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncționalități în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârșitul zilei.

Analiza comportamentului consumatorilor sugerează drept cele mai frecvente cauze incorecta programare a consumului de alimente și obiceiul de a nu lăsa de pe o zi pe alta mâncarea rămasă.

În aceste condiții, este limpede că toată lumea are un rol în prevenirea și reducerea risipei alimentare. Vorbim aici despre fermieri, producătorii de alimente, comercianții cu amănuntul, lucrătorii din sectorul HORECA și de noi toți în calitate de consumatori.

Obiectivele UE în acestă direcție sunt lăudabile, respectiv reducerea la jumătate a risipei alimentare mondiale de la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor până în 2030 și la reducerea pierderilor alimentare de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare cu alimente. Rămâne, însă, de văzut dacă aceste ținte se vor și atinge!

La nivel național, ANSVSA și EFSA urmăresc conștientizarea publicului românesc și a factorilor de decizie cu privire la necesitatea și posibilitățile de reducere a risipei alimentare. De asemenea, specialiștii vin și cu recomandări în materie.

Acasă, oamenii pot lua măsuri simple, dar eficiente, cum ar fi planificarea meselor, folosirea resturilor, depozitarea adecvată a alimentelor proaspete și gătite, precum și deosebirea între datele indicate pe etichetele produselor alimentare sub forma „a se consuma până la” (sau “expiră la data de…”) și „a se consuma de preferință înainte de…”. În mod similar, obiceiurile de cumpărare judicioase, cum ar fi întocmirea unei liste de cumpărături și achiziționarea numai a ceea ce este necesar, pot contribui la reducerea risipei alimentare în magazine sau la piață. De asemenea, puteți face donații de alimente pentru persoanele aflate în nevoie sau vulnerabile, prin punctele de vânzare cu amănuntul și organizații caritabile.

Totodată, e bine de știut că sunt 4 reguli de bază pentru consumatori:

– cumpărare inteligentă,

– depozitare corectă,

– alegerea porțiilor potrivite,

– folosirea resturilor (reutilizarea hranei).

Risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și contribuind la protejarea mediului, concluzionează reprezentații ANSVSA, iar mai multe informații în acest sens pot fi găsite pe site-ul instituției: http://www.ansvsa.ro/informatii-pentru-public/risipa-alimentara/.

Așadar, fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la reducerea risipei alimentare și, implicit, a celei de resurse valoroase care perpetuează viața Planetei. Iar acest lucru se poate face simplu și eficient “învățând și reînvățând să ne respectăm mâncarea”, precum spune expertul în gastronomie Adrian Hădean, care ne îndeamnă – deloc întâmplător – “să mulțumim, nu să risipim!”. (Biroul de Presă al Eco Sud SA)